Halucinogene

Drogurile halucinogene se încadrează în ceea ce am denumit categoria substanţelor ce perturbă activitatea sistemului nervos central. Este vorba de droguri care, odată ajunse la creier, provoacă tulburări în funcţionarea neurochimică a acestuia, tulburări ce afectează în special modul de percepţie a realităţii, dând naştere unor tulburări senzoriale dintre cele mai grave, ajungându-se la autentice halucinaţii.
Modificarea percepţiei provocate de aceste substanţe era considerată de diversele civilizaţii ca o modalitate de relaţionare cu divinitatea, de aici rezultând şi importanţa acestor substanţe în ritualurile ce se oficiau la curţile regale.

Halucinogene

Cea mai mare parte a drogurilor ce formează această familie provin din ciuperci cultivate în America Latină şi Africa, ca exemplu ciuperca Peyotle din Mexic, din care se extrage mescalina, ciuperca provenită din Columbia numită Yage sau planta provenită din Gabon, cunoscută sub denumirea de Tabernauthe Iboga din care se extrage ibogaina. În Europa este cunoscută folosirea ciupercii halucinogene numită Amanita Muscaria, în oficierea ritualurilor.

Haluciongenul cel mai utilizat în Europa este dietilamida acidului lisergic, LSD, ca drog ce a cunoscut un consum important în anii `60 şi a fost intens promovat de unii “guru” ai mişcărilor contraculturale nord-americane.

LSD-ul a fost descoperit accidental în 1938 pe când Albert Hoffman, chimist al întreprinderii Sandoz realiza studii de cercetare asupra pintenului secarei. Ingerarea accidentală a substanţei i-a provocat o puternică stare de halucinaţie pe către, ulterior, a investigat-o până a reuşit să izoleze principiul activ răspunzător de acea reacţie. LSD-ul se consumă pe care orală în diverse forme: micropuncte, foiţe de hârtie absorbantă ilustrate cu diferite grafice, bucăţi de zahăr cubic impregnate, etc.

DEPENDENŢA

Nu există dovezi ca LSD-ul ar provoca dependenţă fizică şi se pare că substanţa instalează cu greu dependenţa psihică. Toleranţa apare rapid (după 2 doze ingerate consecutiv, fără pauză de câteva zile între ele). Ingerarea unui număr mare de doze deodată duce la pierderea temporară a conştiinţei şi pe termen lung la episoade psihotice, pierderi de memorie şi stări depresive.

EFECTE

Efecte psihologice

Consumul de halucinogene alterează funcţionarea creierului uman. Principalele efecte psihologice ale consumului de halucinogene sunt următoarele:

Alterarea percepţiei

Hipersensibilitate senzorială

Deformarea percepţiei asupra timpului şi spaţiului

Halucinaţii

idei delirante

Euforie

Confuzii la nivel mental

Volubilitate

Hiperactivitate

Efecte fiziologice

Tahicardie

Hipertermie

Hipertensiune

Diluarea pupilei

Lipsa coordonării mişcărilor

RISCURI

În plan psihologic

Reacţii de panică

Tentative de suicid

Retrăirea experienţei halucinante, în absenţa consumului (fenomenul ,,flash-back”). Unele din principalele caracteristici ale LSD-ului este capacitatea sa de a provoca aşa numitul fenomen de „flash-back”, adică riscul de a retrăi experienţa halucinantă fără a avea loc un nou consum. Acest efect atât de dăunător se evidenţiază în rândul foştilor consumatori ca una dintre principalele cauze ale abandonării consumului.

Reacţii de tip psihotic.

INAPOI

Contact

CENTRUL DE PREVENIRE, EVALUARE SI CONSILIERE ANTIDROG SATU MARE
Tel./Fax 0261710900
Adresa: P-ţa 25 Octombrie, nr.1, et.11, cam. 6

 

Postări recente

Facebook

  • Ne găsiți și pe Facebook la adresa EVRICA