Cannabisul

Cannabisul este o plantă din a cărei răşină, frunze şi flori se obţin substanţele psihoactive cele mai cunoscute şi mai folosite dintre toate drogurile ilegale (haşiş, marijuana).

Planta este cunoscută sub denumirea de Cannabis sativa, efectele sale psihoactive fiind datorate unuia dintre principiile sale active—THC (tetrahidrocanabinolul). Derivaţii cei mai cunoscuţi ai cannabisului sunt haşişul şi marijuana. Haşişul se prepară de la răşina înmagazinată în florile plantei de gen feminin, presată până când devine o pastă compactă, de culoare maro, cu aspect de ciocolată. Concentraţia de THC este superioară celei existente în marijuana, de aceea potenţialul de toxicitate este mai mare.

Marijuana se prepară prin măcinarea florilor, frunzelor şi tulpinilor uscate. Ambele preparate se fumează sub formă de ţigări, pipă sau la bong, în combinaţie cu tutun blond, purtând denumiri ca: joint, ţigări de haşiş, ţigări de marijuana. Mai poate fi consumat în infuzii (ceai) sau amestecat în mâncare sau prăjituri.

Cannabis

Cannabisul poate fi utilizat în scop terapeutic?

Astăzi, în diferite ţări din Europa se studiază utilitatea terapeutică a cannabisului în tratamentul glaucomului, împotriva vărsăturilor la pacienţii cu cancer care fac chimioterapie şi împotriva lipsei poftei de mâncare la pacienţii cu SIDA. Totodată, se crede că un receptor canabinoid recent identificat—anandamida—ar putea fi eficient în tratarea unor afecţiuni psihice şi fizice. Numeroase cercetări internaţionale încearcă să identifice extracte de cannabis şi să le transforme în medicamente. Există puţine şanse ca iarba care se fumează să fie prescrisă sub formă de medicament, şi asta din cauza dificultăţii de administrare a unor doze exacte şi a impurităţilor periculoase pe care le poate avea în compoziţie.

Nu ne aflăm în faţa unei substanţe inofensive: consumul de cannabis favorizează apariţia problemelor psihiatrice şi amplifică simptomele patologice deja existente. De asemenea, cannabisul conţine multe dintre substanţele cancerigene din tutun şi în cantitate mult mai mare.

DEPENDENŢA

Consumul de cannabis nu este asociat cu dependenţa fizică. Când o persoană renunţă la consum, nu suferă de episoade de sevraj puternic, apărând doar o uşoară nervozitate—se vorbeşte de o dependenţă psihică, care îi determină pe consumatori să consume zilnic. La întreruperea consumului, se instalează o poftă puternică „craiving” de reluare a consumului, poftă scăzută de mâncare, letargie, schimbări de dispoziţie sau insomnie. Substanţa se elimină foarte lent, în maxim 2 luni.

EFECTE

Dat fiind faptul că se fumează, cannabisul este uşor absorbit prin plămâni, ajunge cu rapiditate la creier. În câteva minute se manifestă primele efecte, care pot dura între două şi trei ore.

Efecte psihologice

În mod inevitabil, se întrepătrund reacţiile dorite de consumator cu cele nedorite. Efectele cele mai frecvente sunt:

Relaxarea, dezinhibiţia, senzaţia de scurgere înceată a timpului, somnolenţa, alterări senzoriale, dificultate în executarea unor funcţii psihice complexe, ca de exemplu capacitatea de concentrare a atenţiei, învăţarea, comunicarea verbală şi memoria.

Efecte fiziologice

În urma consumului de cannabis pot apărea diverse reacţii organice, dintre care cele mai des întâlnite sunt următoarele:

Creşterea apetitului alimentar, uscăciunea gurii, ochii strălucitori şi înroşiţi, tahicardie, transpiraţie abundentă, somnolenţă, lipsa coordonării mişcărilor.

RISCURI

În plan psihologic

THC este solubil mai ales în ulei, de aceea are tendinţa de a se concentra în ţesuturile grase ale organismului, aşa cum este creierul. Drept consecinţă a acestui proces există câteva riscuri ce trebuie considerate:

Consumul zilnic de haşiş poate afecta coordonarea, concentrarea atenţiei şi memoria de scurtă durată În cazul persoanelor cu predispoziţie patologică pot apărea o serie de tulburări psihiatrice de tip schizofrenic.

În plan fiziologic

Cele mai importante efecte somatice ale consumului de cannabis sunt:

Respiratorii: tuse cronică şi bronşită în cazul persoanelor ce suferă în mod regulat doze mari Cardiovasculare: amplificarea simptomelor cardiace la persoanele ce suferă de hipertensiune sau insuficienţă cardiacă;

Ale sistemului endocrin: alterarea hormonilor responsabili cu sistemul reproducător şi cu maturizarea sexuală;

Reducerea capacităţii de funcţionare a sistemului imunitar.

INAPOI

Contact

CENTRUL DE PREVENIRE, EVALUARE SI CONSILIERE ANTIDROG SATU MARE
Tel./Fax 0261710900
Adresa: P-ţa 25 Octombrie, nr.1, et.11, cam. 6

 

Postări recente

Facebook

  • Ne găsiți și pe Facebook la adresa EVRICA